“Nu sunt suficient de motivat” este o expresie pe care o auzim din pacate mult prea frecvent. Motivele invocate sunt multiple: “nu ma simt valorizat, meritele nu-mi sunt recunoscute, nu exista oportunitati de promovare, volumul de munca a crescut, dar salariul a ramas acelasi, seful este un incompetent obtuz si razbunator” etc.
Lipsa motivatiei este privita ca o problema de relatie. Cineva (angajatul) se asteapta ca altcineva (angajatorul sau superiorul direct) sa-l motiveze. Este vorba de o motivatie extrinseca, care vine in forma salariului si beneficiilor, a statutului, a aprecierii din partea celorlalti. Iar daca toate acestea intârzie sa apara, automat ne simtim demotivati.
Prin insasi specificul lor, organizatiile lucreaza preponderent la nivelul motivatiei extrinseci. Metoda batului (sanctiunii) si a morcovului (recompensei) este inca in voga, in ciuda faptului ca metafora folosita trimite la o analogie animal - angajat, deloc magulitoare pentru acesta din urma.
Cu toate acestea, foarte multi oameni si in special proaspeti absolventi, atrasi de mirajul companiilor mari, renunta la a cauta un job care sa corespunda intereselor si aptitudinilor lor in favoarea unui job monoton si neinteresant, dar bine platit. (Expresia “a te vinde” devine foarte potrivita in acest context).
A ne trai viata sub imperativul motivatiei extrinseci, ignorând motivatia intrinseca (activitati care ne plac cu adevarat, indiferent de ce primim in schimb), poate atrage insa dupa sine efecte periculoase, chiar alienante, in sensul ca ne indepartam de noi insine si riscam sa ne falsificam. Ne simtim obligati sa oferim o imagine adecvata, sa ne identificam cu o masca sociala, sa preferam un comportament politic unui comportament autentic.
In programele de Life Coaching pe care le organizez, se intâmpla adesea sa lucrez cu manageri de nivel mediu foarte performanti in job-ul lor, dar care gasesc extrem de dificil a-si stabili obiective care sa-i entuziasmeze sau scopuri personale pe termen lung care sa-i reprezinte si care sa confere sens vietii lor. In acest caz, absenta motivatiei nu mai reflecta o reactie la atitudinea superiorilor, ci o veritabila dezorientare si chiar lipsa de sens. Obisnuiti sa-si dedice mare parte din timp indeplinirii obiectivelor organizatiei, au uitat practic sa se ocupe si de visele lor.
Cel mai indicat lucru, atunci când ne simtim demotivati, este sa ne amintim ca orice criza ascunde in sine cel putin o oportunitate. Sa descoperim ceea ce este cu adevarat important pentru noi, sa ne stabilim prioritatile si sa ne definim 3-5 obiective care sa ne reflecte valorile. Ulterior, sa stabilim un plan de actiune si sa trecem la indeplinirea lui, chiar daca aceasta inseamna un job intr-o alta organizatie sau demararea propriei afaceri.
Autor: VIRGILIU RÎCU - psihoterapeut, HR Consultant, Life & Executive Coach. In 2003 a fondat Chiron Consulting, companie de consultanta specializata in oferirea de servicii psihologice organizatiilor (in special Executive Coaching).
Chiron Consulting : www.chironconsulting.ro
Lipsa motivatiei este privita ca o problema de relatie. Cineva (angajatul) se asteapta ca altcineva (angajatorul sau superiorul direct) sa-l motiveze. Este vorba de o motivatie extrinseca, care vine in forma salariului si beneficiilor, a statutului, a aprecierii din partea celorlalti. Iar daca toate acestea intârzie sa apara, automat ne simtim demotivati.
Prin insasi specificul lor, organizatiile lucreaza preponderent la nivelul motivatiei extrinseci. Metoda batului (sanctiunii) si a morcovului (recompensei) este inca in voga, in ciuda faptului ca metafora folosita trimite la o analogie animal - angajat, deloc magulitoare pentru acesta din urma.
Cu toate acestea, foarte multi oameni si in special proaspeti absolventi, atrasi de mirajul companiilor mari, renunta la a cauta un job care sa corespunda intereselor si aptitudinilor lor in favoarea unui job monoton si neinteresant, dar bine platit. (Expresia “a te vinde” devine foarte potrivita in acest context).
A ne trai viata sub imperativul motivatiei extrinseci, ignorând motivatia intrinseca (activitati care ne plac cu adevarat, indiferent de ce primim in schimb), poate atrage insa dupa sine efecte periculoase, chiar alienante, in sensul ca ne indepartam de noi insine si riscam sa ne falsificam. Ne simtim obligati sa oferim o imagine adecvata, sa ne identificam cu o masca sociala, sa preferam un comportament politic unui comportament autentic.
In programele de Life Coaching pe care le organizez, se intâmpla adesea sa lucrez cu manageri de nivel mediu foarte performanti in job-ul lor, dar care gasesc extrem de dificil a-si stabili obiective care sa-i entuziasmeze sau scopuri personale pe termen lung care sa-i reprezinte si care sa confere sens vietii lor. In acest caz, absenta motivatiei nu mai reflecta o reactie la atitudinea superiorilor, ci o veritabila dezorientare si chiar lipsa de sens. Obisnuiti sa-si dedice mare parte din timp indeplinirii obiectivelor organizatiei, au uitat practic sa se ocupe si de visele lor.
Cel mai indicat lucru, atunci când ne simtim demotivati, este sa ne amintim ca orice criza ascunde in sine cel putin o oportunitate. Sa descoperim ceea ce este cu adevarat important pentru noi, sa ne stabilim prioritatile si sa ne definim 3-5 obiective care sa ne reflecte valorile. Ulterior, sa stabilim un plan de actiune si sa trecem la indeplinirea lui, chiar daca aceasta inseamna un job intr-o alta organizatie sau demararea propriei afaceri.
Autor: VIRGILIU RÎCU - psihoterapeut, HR Consultant, Life & Executive Coach. In 2003 a fondat Chiron Consulting, companie de consultanta specializata in oferirea de servicii psihologice organizatiilor (in special Executive Coaching).
Chiron Consulting : www.chironconsulting.ro
Postări
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu